În primul rând, Codul Silvic enunță principiile de valorificare a masei lemnoase din proprietatea publică a statului și creează premisa de încurajare a firmelor care dau plus valoare lemnului recoltat. De asemenea, se pun bazele pentru plățile pentru serviciile furnizate de ecosistemele forestiere, urmând să fie elaborată modalitatea de calcul pentru aceste plăți compensatorii.

“Vorbim despre pionierat pentru că nu există în multe țări din lume (această prevedere, n.r.). Veniturile administratorilor de păduri, și implicit ale proprietarilor, sunt constituite in principal din vânzarea masei lemnoase, în prezent, dar s-a introdus acum posibilitatea obținerii de venituri din contravaloarea serviciilor oferite de către ecosistemele forestiere plătite de către beneficiarii direcți și indirecți”, spune Costel Bucur. El dă exemplul unui bazinet forestier care are mai multe funcții de protecție – protecția solului, protecția unor obiective din aval, căi de transport etc. Toată lumea se bucură că pădurea este gestionată cu restricții, că nu se taie ca într-o unitate normală de producție și că există o grijă suplimentară, ceea ce produce proprietarului niște pierderi. Codul Silvic creează posibilitatea ca pierderile să fie suportate de beneficiari.

Codul Silvic prevede, de asemenea, crearea catalogului pădurilor virgine, ceea ce înseamnă că pădurile în care intervenția omului este interzisă vor fi monitorizate și vor fi securizate pentru totdeauna. Prin acest catalog, autoritățile vor asigura intangibilitatea pădurilor virgine din țara noastră.

La rândul său, Attila Korodi, fost ministru al Mediului, salută aprobarea Codului Silvic care “răspunde la câteva boli sistemice ale administrării pădurii și tăierii lemnului”. În primul rând, legea cadrul permite ca proprietarii de păduri mici să aibă contracte de pază cu ocoalele silvice, având dreptul să exploateze maxim 3 mc dintr-un hectar de pădure proprietate private. “Mulți au zis că scăpăm suprafețe importante de păduri din amenjamente, mai mult de 1 milion de hectare, dar scoaterea a 3 mc e mult mai puțin ca în amenajamente, e un instrument mult mai bun de protecție”, spune Attila Korodi.

Noul Cod Civic pune, de asemenea, o limită pentru multinaționalele care exploatează masiv lemn din păduri. Noua lege cadru prevede că un grup economic poate exploata maxim 30% dintr-o specie de lemn.

O altă prevedere importantă se referă la faptul că lemnul pus în circuit economic poate fi achiziționat de companii care au obligația de a prelucra pe plan local cel puțin 40% din lemn. Din cauza directivelor UE nu s-a putut limita exportul de lemn, dar orientarea Codului Silvic către producție internă ajută la reducerea numărului de containere cu lemn pregătite mereu să plece în China.

Mai multe detalii:http://www.green-report.ro/codul-silvic-a-fost-adoptat-dupa-sapte-ani-si-aduce-limite-pentru-exploatarile-de-lemn/

  • Visitorcounter

    All 29316

    Currently are 5 guests and no members online